2 saptamani prin munti
August 4th, 2008 adminM-am intors de curand din tura.
Am fost plecat cu masina si bineinteles cu bicicleta, avandu-l in companie pe Florin, un fost coleg de banca din liceu care acum este membru al clubului de speologie Focul Viu din Bucuresti.
Am plecat pe 24 august la 7 dimineata,am trecut sa il iau pe Florin si l-am luat si pe Marius impreuna cu bicicleta lui si l-am lasat la Brasov. A urmat un drum lung pana aproape de Campeni unde in jur de ora 4 m-am intalnit cu Dancescu, un vechi prieten din copiarie care era prin zona impreuna cu nevasta lui Gratiela. Apoi am mers la Rosia Montana, loc de care nu voi uita niciodata. Am vizitat o mica parte din galeriile romane si muzeul, am campat pe marginea unui lac. Seara dupa o mica plimbare pe dealurile de la Rosia ne-am inveselit la un pahar de vin. Eu in noaptea aia am dormit afara din cort pentru ca imi place sa fiu cat mai aproape de natura, in cort dormind Florin, Dancescu si Gratiela.
A doua zi cei doi indragostiti au plecat destul de devreme. Eu cu Florin am strans cortul si am plecat sa facem poze intr-o cariera de exterior. Peisajul era selenar. Bineinteles majoritatea pozelor le-am facut pe bicicleta.
Am plecat din Rosia dupamiaza si dupa un drum de munte anevoios si greu pe care inevitabil am atins masina pe dedesupt de cateva ori, am ajuns la Caput unde urma sa se desfasoare stagiul de TSA. A urmat o saptamana de stagiu despre care nu are rost sa povestesc ce am facut in fiecare zi in parte. Mi-au placut atmosfera si oamenii pe care i-am intalnit acolo. O mare parte ii cunosteam de la stagiile anterioare. Facand stagiul de avansati, de data asta spre deosebire de alte dati cand parcurgeam trasee gata echipate, acum am facut echipari. Desi nu am reusit sa absolv stagiul sunt multumit ca am facut echipari in faleza din Poiana Ponor, pestera Caput, avenele Bortig si Gemanata. La stagiu m-am intalnit cu Dorel, un prieten din Brad cu care ma cunosc inca de-acum 2 ani. Nu ne mai vazusem de anul trecut de la congresul speo de la Gârda. In ziua in care stagiul s-ar fi terminat am plecat pentru ca anticipam ne-promovarea mea si nu am vrut sa fiu de fata cand se spuneau rezultatele. Asa ca la ora 6 dimineata pe 31 august eram cu cortul strans, masina incarcata cu toate bagajele, gata de drum. Insa surpriza! Masina mea nu mai pornea. Problema era bateria pentru ca timp de o saptamana nu am pornit motorul deloc si lumina de la portbagaj era aproape tot timpul pornita pentru ca nu tineam usa inchisa. Noroc ca am reusit sa fac rost de cabluri speciale pentru astfel de probleme, am montat la bornele bateriei de la alta masina si am pornit.
filmulet din avenul Bortig
Directia era spre Brad, acasa la Dorel. Am ajuns la Brad, l-am luat pe Dorel si am plecat pe valea Silistelului ca sa ne arate niste pesteri din zona. Am lasat bicicleta ginerelui lui ca sa o duca undeva la tara pe perioada cat suntem plecati penturu ca eu sa nu am o grija in plus. Plecand toti in tura nu aveam curajul sa las bicicleta mea pretioasa singura in padure.
Asa ca am ajuns in jurul pranzului pe Valea Silistelului, am pus cortul intr-un loc frumos, pe malul raului Silistel intre 2 dealuri. Am stat de vorba cu Dorel toata dupamiaza pana cand s-a inserat iar Dorel s-a intors acasa. A doua zi treziti de la 7 eu si florin am inceput sa ne pregatim de tura, la ora 8 Dorel ajunsese si el asa ca am plecat sa vizitam importante pesteri din zona. Prima pestera in care am intrat a fost o pestera aven numita “Hodobana”. Nu era foarte mare, avea o intrare de vreo 2 metrii, mergeai prin ea vreo 10 metrii, trecei printr-un taras. Dupa ce treceai de taras imediat ajungeai in capul putului urmand un rapel de vreo 15 metrii. Pestera era bine pastrata si cu formatiuni frumoase, era chiar si o draperie. Iesind din minunata pestera Hodobana am mers la avenul Mistretii care spunea Dorel, este cea mai tehnica pestera din zona. Langa acest aven era si un portal cu care am facut o poza. Despre avenul Mistretii nu pot sa spun decat ca intradevar este tehnic insa nu dificil de parcurs.Nu are decat 30 de metrii. Florin la coborarea in aven s-a incurcat avand probleme la trecerea unei devieri, lucru care m-a enervat pentru ca am asteptat vreo 20 de minute ca sa rezolve problema. Cand am iesit din aven Dorel a zis ca nu mai merge nicaieri cu unul ca Florin, avand o pregatire foarte slaba in ce priveste TSA. Asa ca ne-am intors unde aveam pusa tabara. Am facut niste mancare la primus, am stat din nou pana seara, totul a fost ok. A doua zi de dimineata imediat dupa ce m-am trezit am fost inpestera Coliboaia, Dorel imi aratase cum pot ajunge la ea. Era foarte aproape de locul unde pusesem cortul. Nu avea decat 20 de metrii dar o pestera aparte prin faptul ca un soc crestea din ea, avea niste inscriptii care se pare ca ar proveni din paleolitic si tot in pestera asta au fost gasite niste oase de om datand de cateva mii de ani, mai existand si alte ipoteze precum ca o femeie dintr-un sat din zona ar fi disparut inexplicabil si ca acelea ar fi oasele ei, iar legat de inscriptii se pare ca acolo ar fi stat niste pustnici.
Dupa ce am vazut si pestera Coliboaia m-am intors la masina, am strans corul, am fcut putina ordine si am mers din nou in Brad ca sa imi recuperez bicicleta si sa imi iau la revedere.
Am plecat la Sarmizegetusa Regia. De la Orastie am mers inca in jur de 50 km pe un drum de tara foarte prost, apoi am lasat masina parcata si am mers cu bicicleta pana la vestita cetate dacica. Locul este nespus de frumos, cu o mare valoare istorica. Atractiile principale sunt sanctuarele facute in cinstea zelor venerati in acea vreme.
Dupa vizita la Sarmizegetusa am continuat drumul spre casa mergand pe Valea Oltului.
Mai jos am pus si o harta cu drumul parcurs -
rosu – la dus
portocaliu – la intoarcere
